Google Scholar – ce este și cum îl folosești?

Ce este Google Scholar?

Folosind aceleași cuvinte pe care le-ai introduce într-un motor de căutare obișnuit Google, poți găsi cercetări științifice care, în versiunea standard a motorului de căutare, s-ar afla pe pagini îndepărtate din cauza unei poziționări mai slabe.

În Google Scholar poți găsi rezumatele publicațiilor științifice sau versiunile lor complete, dacă sunt disponibile, precum și rapoarte științifice, lucrări prezentate la conferințe, lucrări de cercetare și brevete.

Este o bază de date uriașă, în care orice începător ar trebui să se descurce. În bara de căutare introduci cuvintele-cheie sau expresiile care te interesează. Reține însă că este mai bine să introduci expresii individuale, suficient de specifice. Expresiile generale vor genera numeroase rezultate care s-ar putea să nu îți fie utile.

Navigarea în motorul de căutare este foarte intuitivă, iar în panoul lateral din stânga ai la dispoziție mai multe filtre care îți vor ușura munca. Mai întâi poți selecta intervalul de timp care te interesează, deoarece introducerea unor cuvinte-cheie generale poate afișa publicații chiar de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Apoi poți sorta rezultatele după relevanță, adică în funcție de cât de bine corespund cuvintelor căutate. O altă opțiune este căutarea în orice limbă sau doar într-o limbă aleasă, de exemplu în română ori engleză. Ultima opțiune, deseori trecută cu vederea, este căutarea brevetelor și a citărilor. Este recomandat să o dezactivezi atunci când cauți cercetări științifice concrete.

Motorul de căutare Google este deosebit de util pentru persoanele care nu sunt familiarizate cu termenii-cheie în limba engleză, deoarece identifică foarte bine și publicațiile în limba română. Numărul acestora este considerabil, așa că este foarte probabil să găsești cercetările care te interesează. Motorul de căutare permite și crearea unor alerte, astfel încât să fii la curent cu subiectele de interes.

Opțiuni suplimentare

Google Scholar oferă și câteva opțiuni foarte utile, pe lângă simpla căutare a publicațiilor. Sub fiecare publicație se află o pictogramă în formă de stea și una pentru citare, numărul de citări, articolele asociate și toate versiunile disponibile. În partea dreaptă a articolului, dacă există o versiune PDF a publicației, vei găsi mențiunea „PDF”, iar apăsarea acesteia va începe descărcarea.

Prima pictogramă, cea în formă de stea, îți permite să adaugi articole în biblioteca contului Google. Secțiunea „Biblioteca mea” se află în partea dreaptă, chiar sub pictograma contului Google. În bibliotecă vei găsi toate articolele marcate cu o stea. Poți edita datele bibliografice ale documentelor sau le poți exporta în formatele BibTeX, EndNote, RefMan și CSV.

Următoarea pictogramă este semnul ghilimelelor, care indică funcția „Citează”. Cu ajutorul ei poți genera citarea documentului în stilurile bibliografice MLA, APA și ISO 690, pentru programele BibTeX, EndNote, RefMan și RefWorks. Imediat după aceasta se află funcția „Citat de”, prin care poți vedea cine a citat articolul care te interesează. O opțiune foarte asemănătoare este „Articole asociate”.

Funcțiile „Citat de” și „Articole asociate” îți permit să găsești articole similare fără să continui să navighezi prin Scholar; restul informațiilor relevante poate fi găsit aici. Ultima opțiune, „Toate versiunile”, afișează fiecare versiune disponibilă a unui anumit articol.

Căutarea avansată în Google Scholar

Pentru utilizatorii mai avansați există opțiuni suplimentare de căutare în Google Scholar, care restrâng rezultatele obținute. Puțini utilizatori știu însă de existența acestor opțiuni avansate. În colțul din stânga sus se află pictograma cu trei linii orizontale, adică meniul. Dacă apeși pe ea, vei găsi opțiunea „Căutare avansată”, care îți permite să restrângi rezultatele. Acolo poți specifica dacă un anumit cuvânt-cheie trebuie să apară în text sau doar în titlu și poți găsi lucrările unui anumit autor.

Prima casetă, „Găsește articole cu toate cuvintele”, permite folosirea operatorului AND, ceea ce înseamnă că vor fi căutate cele două cuvinte introduse atunci când apar împreună în text sau în titlu. Prezența ambelor cuvinte este obligatorie pentru ca un rezultat să fie afișat. Următoarea casetă este „Găsește articole cu expresia exactă”, care permite folosirea mai multor cuvinte ca expresie. A treia casetă, „Găsește articole cu cel puțin unul dintre cuvinte”, folosește operatorul OR, ceea ce înseamnă că va afișa rezultate în care apare cel puțin unul dintre cuvintele introduse. A patra bară, „Găsește articole fără cuvintele”, folosește operatorul NOT și elimină cuvântul-cheie nedorit.

Sub barele de căutare poți alege dacă termenii căutați trebuie să apară în titlu sau în conținutul textului. A cincea bară permite căutarea lucrărilor unui anumit autor, în al șaselea câmp poți introduce numele unei edituri, iar ultimul câmp permite căutarea publicațiilor dintr-un anumit interval de ani.

Este Google Scholar suficient pentru a găsi publicațiile care te interesează?

Scholar este potrivit în special pentru începători și studenți, însă funcționează cel mai bine atunci când cauți informații foarte specifice. Principala problemă este selectivitatea ridicată a articolelor afișate, motiv pentru care găsirea unei informații poate necesita ceva timp. În alte motoare de căutare, precum ScienceDirect, poți restrânge rezultatele în funcție de tipul publicației căutate. Acest lucru este deosebit de util atunci când cauți informații foarte variate despre un anumit subiect.

Să presupunem că scriem un articol despre rolul vitaminei D în funcționarea sistemului imunitar. Articolul trebuie să fie detaliat, așa că, la început, vrem să descriem ce este vitamina D, de unde provine și cum are loc sinteza cutanată, pentru ca abia apoi să explicăm influența sa asupra sistemului imunitar.

În motoarele de căutare mai avansate, după introducerea cuvântului-cheie „vitamin D”, putem restrânge publicațiile la enciclopedii. În acestea vom găsi informații de bază și descrierea sintezei cutanate. Pentru descrierea rolului vitaminei D în reacțiile imunitare ne vor fi utile articolele de cercetare și cele de tip review.

La final, putem căuta meta-analize despre anumite boli infecțioase și concentrația vitaminei D din sânge. În Google Scholar acest lucru nu este posibil. Dacă introducem acolo cuvintele-cheie „vitamin D” și „infectious diseases”, vom vedea o gamă largă de publicații, dintre care este posibil să selectăm doar câteva utile.

Să revenim la exemplul vitaminei D. Dacă introducem în motorul de căutare doar termenul „vitamin D”, probabil vom vedea câteva publicații generale despre vitamina D. În rezultatele următoare vom observa însă asocieri precum vitamina D și diabetul, vitamina D și bolile cardiovasculare și altele. Astfel, ne vom orienta mai bine în subiect și vom înțelege cât de variate pot fi funcțiile vitaminei D.

Dacă ești începător, acest ghid ar trebui să te ajute să cauți informații în Google Scholar. Nu ezita să folosești opțiunile avansate, care îți pot simplifica semnificativ munca. Alte baze de date utile în domeniul medicinei sunt ResearchGate, ScienceDirect și PubMed.