Cum să scrii un scenariu?
În lumea filmului se spune că până și un regizor mediocru poate crea o capodoperă pornind de la un scenariu bun, în timp ce dintr-un scenariu slab nu va ieși un film reușit, nici măcar în mâinile unui adevărat maestru al regiei. În acest articol îți arătăm cum să scrii un scenariu: de la idee și structură până la formatarea profesionistă.
Ce este un scenariu?
Scenariul este un text literar care stă la baza unui film, spectacol sau a unei montări scenice.
Acesta conține informații despre personaje, replicile rostite de actori, precum și indicații referitoare la locuri, scenografie și detalii care permit punerea în practică a ideii autorului.
Scenaristul trebuie să cunoască anumite reguli de scriere și formatare a textului, dar, înainte de toate, trebuie să aibă o idee pentru o poveste bună.
Am pregătit pentru tine un ghid complet despre cum să scrii un scenariu.
Structura scenariului — elementele de bază
Fiecare scenariu se bazează atât pe o structură narativă bine gândită, cât și pe elemente tehnice care permit realizarea sa practică.
Structura poveștii
Orice compoziție trebuie să aibă un început, o dezvoltare și un final. Regula formulată de Aristotel în urmă cu peste 25 de secole este valabilă și astăzi și a rămas aproape neschimbată. Principiul se aplică și în scrierea unui scenariu:
- începutul (primul act), numit de obicei expozițiune — introducerea cititorului (sau a spectatorului) în poveste și atmosferă, precum și prezentarea personajului. Este important ca spectatorul să aibă o reacție emoțională față de acesta, de exemplu să simtă simpatie, compasiune etc.;
- dezvoltarea:
✓ primul punct de cotitură — declanșarea acțiunii; personajul trebuie să aibă un obiectiv, o sarcină de îndeplinit;
✓ actul al doilea (așa-numita confruntare) — eforturile personajului principal, confruntarea cu realitatea și cu celelalte personaje;
✓ al doilea punct de cotitură — schimbarea perspectivei, dezlegarea misterului și încheierea conflictelor; - finalul (actul al treilea), numit și deznodământ — concluzia destinelor personajelor; eroul descoperă un adevăr despre sine și/sau despre lume.
Elemente tehnice
Atunci când scrii un scenariu, trebuie să ții cont și de două elemente importante ale structurii, care vor constitui indicații precise pentru persoanele implicate în realizarea ideii tale:
- indicațiile scenice — instrucțiuni și explicații necesare pentru crearea scenografiei și a atmosferei potrivite (descrieri privind modul de a vorbi, aspectul personajelor și al decorului, recuzita);
- dialogurile — replicile rostite de persoanele care apar în textul tău.
Cum să scrii un scenariu? 3 etape esențiale
Scrierea unui scenariu este un proces pe care merită să îl împarți în etape — de la idee și sinopsis până la versiunea finală.
Ideea poveștii
La baza oricărui scenariu se află o idee. Dacă ai deja în minte o poveste interesantă, este perfect. Dacă nu, dar vrei să pătrunzi în lumea scenaristicii, mai jos găsești câteva metode verificate pentru a găsi inspirație.
- Analizează poveștile familiei și ale prietenilor – acestea ascund adesea emoții puternice și dramatism, care pot deveni fundamentul unui scenariu captivant. În acest caz, este recomandat să păstrezi anonimatul personajelor și să precizezi că orice asemănare cu evenimente sau persoane reale este întâmplătoare.
- Inspiră-te din evenimente reale din lume – atât din cele actuale, cât și din cele istorice. Presa locală, arhivele sau bazele de date online sunt surse excelente de inspirație. Nu trebuie să te limitezi la prezent — un exemplu este „Titanic”, al cărui scenariu a fost bazat pe evenimente petrecute cu mai bine de un secol în urmă.
- Apelează la literatură – romanele, reportajele sau biografiile conțin adesea motive care pot fi reinterpretate creativ. Dacă vrei să folosești o anumită poveste, ține cont de aspectele juridice — adaptarea necesită acordul titularului drepturilor de autor.
Sinopsisul
Înainte de a începe să scrii versiunea completă a scenariului, organizează povestea în trei forme scurte: logline, sinopsis și treatment.
La început, creează un logline, adică un rezumat de 1–2 propoziții al scenariului, care redă succint esența intrigii și încărcătura emoțională a poveștii. De acesta poate depinde dacă cineva îți va citi sau nu textul.
După logline, creează un sinopsis – un rezumat scurt al poveștii împărțit pe acte, cu două puncte de cotitură esențiale în fiecare dintre acestea.
Apoi elaborează treatmentul, adică o descriere detaliată a intrigii. Include răsturnările de situație, ordinea evenimentelor, relațiile dintre personaje, motivațiile și conflictele lor. Omite dialogurile — pot apărea doar citatele esențiale.
Scrierea propriu-zisă a scenariului
Ai deja ideea și un plan inițial — este momentul să treci la scrierea propriu-zisă a scenariului, adică la dezvoltarea schiței într-o structură completă de scene și dialoguri.
Ține cont de câteva reguli:
- enumeră toate personajele;
- scrie indicațiile scenice concis și concret (nu scrie că „soarele a dispărut deja după orizont, iar culoarea cerului devine tot mai albastru-închis”, ci notează că se întunecă);
- scrie la timpul prezent;
- împarte evenimentele în scene (fiecare schimbare de loc înseamnă o scenă nouă);
- descrie doar ceea ce se vede și se aude (nu scrie ce gândește personajul).
Nu trebuie să începi cu o intrare spectaculoasă — dacă pentru tine cel mai important este finalul și ceea ce i se întâmplă personajului, scrie mai întâi ultima scenă, apoi construiește momentele care duc la ea.
Scenariul — exemplu
Mai jos este un scurt exemplu de scenă care arată cum arată un scenariu formatat corect.
1. INT. SALĂ DE AȘTEPTARE A GĂRII – NOAPTE
O gară mică. Becul de deasupra ușii pâlpâie. Pe panou apare: TREN ÎNTÂRZIAT.
MARA și VICTOR, colegi de serviciu, stau pe o bancă. Au câte o geantă.
MARA
Ultimul tren trebuia să plece acum o oră.
VICTOR
Atunci avem timp să terminăm ceaiul.
Un difuzor trosnește.
VOCEA DIN DIFUZOR
Trenul spre Brașov sosește în cinci minute.
Mara zâmbește și ridică geanta.
MARA
Vezi? Pentru o dată, vestea bună vine după cea proastă.
2. INT. VAGON DE TREN – NOAPTE
Vagonul este aproape gol. Trenul pornește. Luminile se reflectă în geam.
Victor scoate din buzunar o cheie și i-o întinde Marei.
VICTOR
Ai lăsat-o pe birou.
MARA
Mâine îți întorc favoarea.
Trenul intră într-un tunel. Cei doi privesc înainte.
Cum arată un scenariu de film — formatarea
Trebuie să ții cont de câteva reguli de formatare.
- Folosește fontul Courier sau Courier New, cu dimensiunea de 12 puncte.
- Păstrează aceeași dimensiune a fontului în întregul scenariu.
- Folosește spațiere simplă între rânduri.
- Pagina de titlu trebuie să conțină titlul centrat, iar informațiile despre autor (numele și datele de contact) trebuie să apară în partea de jos.
- Numerotează paginile în partea de sus, în dreapta. Începe numerotarea de la pagina a doua.
- Marchează fiecare scenă cu un antet aliniat la stânga, scris numai cu majuscule, care să includă locul și momentul exact. Folosește marcajele INT. pentru interior și EXT. pentru exterior.
- Plasează indicațiile scenice sub antet și scrie-le continuu, aliniate la stânga.
- Scrie numele personajelor cu majuscule, mai ales la prima apariție, centrat deasupra dialogului. Poți indica vârsta aproximativă între paranteze. Dialogul se plasează în coloana centrală, cu margini specifice formatului de scenariu.
- Dacă ai indicații pentru rostirea dialogului, trece-le între paranteze, sub numele personajului și deasupra replicii.
Într-un scenariu, formatarea textului are o importanță majoră. Ea arată, înainte de toate, dacă cititorul are în față un profesionist sau un amator. Într-un format standard, o pagină corespunde aproximativ unui minut de timp pe ecran. Este posibil ca nerespectarea regulilor să ducă la respingerea scenariului încă după citirea primei pagini.
Chiar dacă povestea ta ar putea sta la baza unui film interesant, nimeni nu va avea ocazia să o descopere. În industria cinematografică, forma decide adesea dacă povestea va fi citită.
Rezumat
- Scenariul stă la baza unui spectacol, a unei montări sau a unui film.
- Orice scenariu are un început, o dezvoltare și un final, care includ acte și puncte de cotitură.
- Scenariul cuprinde și indicații scenice, precum și dialoguri — informații care permit echipei de filmare să lucreze pe text și să îl transforme în imagini.
- Înainte de a începe lucrul propriu-zis la scenariu, merită să scrii un logline, un sinopsis și un treatment, care vor servi drept schelet pentru procesul creativ.
- Succesul unui scenariu poate depinde de formatarea sa corectă.
Lasă un răspuns